Guvernul Bolojan ar putea sesiza CCR în conflict cu ÎCCJ pe salariile magistraților
Executivul analizează sesizarea Curții Constituționale după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul pentru neplata salariilor restante ale magistraților, în valoare de aproape 5 miliarde de lei.
Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, ia în calcul sesizarea Curții Constituționale (CCR) în contextul unui posibil conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Motivul este acțiunea în instanță a ÎCCJ, care a dat în judecată Executivul pentru neplata salariilor restante ale magistraților. Subiectul se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, potrivit unor documente oficiale.
Conflict între puteri: Guvernul vs. ÎCCJ
La începutul anului 2026, în luna martie, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a deschis un litigiu împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, solicitând suplimentarea bugetului cu sumele necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Restanțele provin din decizii din 2023, prin care ÎCCJ și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Demersul ÎCCJ vine după ce Executivul a redus o parte din sumele alocate instanței supreme. Proiectul de buget pentru 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante din hotărâri judecătorești. Cu toate acestea, premierul Bolojan a decis să mute banii suplimentari alocați magistraților către plata ajutoarelor pentru pensionari și restanțele primăriilor, măsuri cerute la acel moment de PSD.
Poziția Guvernului: „Instanța nu poate stabili distribuția banilor publici”
În nota de informare discutată în ședința de Guvern, autoritățile de la Palatul Victoria susțin că ÎCCJ nu poate interveni în modul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat. Documentul citat de surse oficiale arată: „Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.”
Guvernul consideră că acțiunea ÎCCJ creează un conflict juridic de natură constituțională, motiv pentru care analizează oportunitatea sesizării CCR.
Argumentele ÎCCJ: încălcarea dreptului de proprietate și a separației puterilor
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților, care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Litigiul, înregistrat la Curtea de Apel București sub numărul 1844/2/2026, urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026. Decizia finală privind sesizarea CCR urmează să fie luată în ședința de Guvern de astăzi.
