Bani & Afaceri

Adrian Codirlașu (CFA România): Modelul de creștere pe datorie a ajuns la final; recesiunea economică este probabilă în 2024

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, afirmă că România riscă să intre în recesiune în acest an, cu o scădere economică de până la 1%, iar modelul de creștere bazat pe deficite și datorii s-a epuizat. El recomandă finanțarea investițiilor din fonduri europene, nu din taxe.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, în cadrul emisiunii ZF Live
Foto: ZF

Scenariul cel mai probabil pentru economia României în acest an este intrarea în recesiune, chiar dacă ar putea fi vorba de o scădere mică de 0,5% sau până la 1%, iar Guvernul trebuie să găsească un alt model de creștere economică, să reducă deficitul comercial și să nu mai finanțeze investiții acolo unde pot fi accesate fonduri europene, crede Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Modelul de creștere pe datorie, la final

„Cred că modelul de creștere pe care l-am avut în ultimii ani a ajuns la final. Am crescut prin deficite mari, pe datorie. Am avut o creștere spectaculoasă a PIB măsurată în euro, dar tot la fel de spectaculoasă a fost și creșterea datoriei. Am ajuns la peste 60% datorie publică în PIB, iar asta deja reprezintă un mare balast”, a declarat Adrian Codirlașu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

El a subliniat că, deși nivelul datoriei publice este similar cu cel al Franței sau Italiei, costurile sunt mult mai mari din cauza dobânzilor duble. „Pe noi, 60% datorie publică în PIB ne costă cât o costă pe Franța sau pe Italia, deci țări dezvoltate, 120% datorie publică în PIB, pentru că noi plătim dobânzi duble față de aceste țări”, a explicat Codirlașu.

Recomandări pentru Guvern

Președintele CFA România consideră că Guvernul ar trebui să facă economii și să nu mai aloce bani acolo unde există varianta accesării de fonduri europene. „Dacă vrem să facem investiții să facem cu bani europeni, nu cu bani din taxe și impozite”, a spus el.

În contextul economic actual, Codirlașu atrage atenția că menținerea unor deficite mari nu mai este sustenabilă și că este nevoie de o schimbare de paradigmă pentru a evita o criză mai profundă.