Diplomatul român Florin Manoliu, „Schindler” al României, omagiat în Argentina pentru salvarea evreilor în Holocaust
Florin Manoliu, diplomatul român care a salvat mii de evrei în timpul Holocaustului, va fi omagiat pe 12 iulie 2026 la Cimitirul Britanic din Buenos Aires, unde este înmormântat din 1977.

Florin Manoliu, un diplomat român care a salvat vieți în timpul Holocaustului, va fi omagiat pe 12 iulie 2026 la Cimitirul Britanic din Buenos Aires, unde este înmormântat din 1977. Cunoscut drept „Schindler” al României, Manoliu a riscat totul pentru a ajuta evreii persecutați.
Cine a fost Florin Manoliu
Florin Manoliu s-a născut pe 7 martie 1904, în Iași, România. A studiat Dreptul în România și Economie la Paris, iar în 1943 a devenit consilier economic la ambasada română din Berna, Elveția. În acea perioadă, România era condusă de Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste, dar Manoliu, un adversar declarat al nazismului, a ales să acționeze împotriva regimului.
Misiunea riscantă din 1944
Conform unui articol din cotidianul argentinian La Nacion, Manoliu a colaborat cu activiști antifasciști, printre care Georg Mandl (cunoscut ulterior ca Georg Mantello), un comerciant evreu refugiat în Elveția. Mantello emitea certificate de cetățenie salvadoriană din 1942, salvând mii de evrei de la deportare.
În mai 1944, Mantello i-a cerut lui Manoliu să transporte documente salvadoriene în Bistrița și să le distribuie familiilor evreiești vizate pentru deportare. Manoliu a acceptat fără ezitare, deși știa că va traversa teritorii controlate de naziști, unde orice suspiciune putea duce la moarte.
Interogatoriul Gestapo
La scurt timp după plecarea din Berna, Manoliu a fost oprit de Gestapo la Viena și interogat zile întregi la Berlin. Calm și hotărât, și-a susținut nevinovăția, afirmând că are o misiune diplomatică în București. Le-a spus anchetatorilor că nu înțelege motivul detenției, având în vedere că România și Germania erau aliate. A fost eliberat, dar cu restricția de a călători doar până în București.
Continuarea misiunii și Protocolul de la Auschwitz
Împotriva ordinelor Gestapo, Manoliu a mers mai departe la Bistrița, dar a descoperit că orașul fusese declarat „Judenrein” (curățat de evrei) – cei 8.000 de evrei din regiune fuseseră deportați. Fără să se lase descurajat, a continuat spre Budapesta, unde a predat documentele salvadoriene viceconsulului elvețian Carl Lutz, salvând astfel mulți evrei maghiari.
În Budapesta, Manoliu a primit de la Miklos Krausz o versiune a „Protocolului de la Auschwitz”, raportul redactat de Rudolf Vrba și Alfred Wetzler, doi evrei slovaci evadați din lagăr, care detalia camerele de gazare și execuțiile în masă. Manoliu s-a întors în Elveția pe 21 iunie 1944, predând documentele lui Mantello, care le-a publicat în presa elvețiană. Dezvăluirile au declanșat o reacție internațională puternică, iar pe 7 iulie 1944, regentul Miklos Horthy a ordonat încetarea deportărilor din Ungaria, salvând peste 120.000 de evrei maghiari.
Viața după război și recunoașterea
După război, Manoliu a părăsit România comunistă în 1947, stabilindu-se în Argentina în 1951. A devenit cetățean argentinian și a predat economie la Universitatea Națională del Sur din Bahía Blanca. Până la moartea sa, în 1977, a trăit departe de viața publică, rar vorbind despre faptele sale.
În 2001, Yad Vashem i-a acordat postum distincția „Drept între Popoare”, aceeași onoare fiind acordată și lui Georg Mantello și Carl Lutz. Pe 12 iulie, Florin Manoliu va fi omagiat într-o ceremonie la Cimitirul Britanic din Buenos Aires.