SUA resping taxele Iranului în strâmtoarea Ormuz; începe evacuarea a 11.000 de marinari

Secretarul de stat american Marco Rubio a exclus din nou, marți, posibilitatea ca Iranul să impună taxe de trecere sau redevențe în strâmtoarea Ormuz, unde a început evacuarea celor aproximativ 11.000 de marinari blocați. Declarația a fost făcută la Abu Dhabi, în cadrul unei vizite în țările din Golf.

Evacuarea marinarilor, în coordonare internațională

Organizația Maritimă Internațională (OMI), agenția ONU responsabilă de siguranța pe mare, a anunțat marți începerea punerii în aplicare a planului de evacuare „în strânsă cooperare cu Iranul, Omanul, toate celelalte state riverane din regiune, Statele Unite și industria maritimă”, conform AFP. Marinarii erau blocați de câteva luni, după izbucnirea conflictului pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Teheranului.

Acord de încetare a ostilităților și redeschiderea strâmtorii

Iranul și Statele Unite au semnat săptămâna trecută un protocol de acord pentru încetarea ostilităților, care prevede redeschiderea strâmtorii Ormuz, pe unde tranzitează, în condiții normale, 20% din petrolul și GNL-ul mondial. Închiderea strâmtorii de către Teheran a zguduit economia mondială și a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului. Luni, traficul maritim a atins un nivel record de la sfârșitul lunii februarie, cu 37 de nave care transportau materii prime, potrivit datelor platformei Kpler.

Negocieri sub mediere internațională

Acum sunt în desfășurare consultări, sub medierea Pakistanului și a Qatarului, pentru a se ajunge la un acord final în termen de 60 de zile, termen care poate fi prelungit. Divergențele rămân însă evidente, în special privind soarta strâmtorii Ormuz. Marco Rubio a reafirmat că Washingtonul nu va accepta nicio taxă de trecere sau redevență pentru această „cale navigabilă internațională”.

Echipa de negociatori iranieni, condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-a deplasat în Oman pentru a discuta gestionarea strâmtorii. Omanul și Iranul au declarat într-un comunicat comun că vor analiza „costurile” serviciilor legate de administrarea strâmtorii, subliniind „suveranitatea lor asupra apelor teritoriale”. Ghalibaf a reafirmat că trecerea nu își va recăpăta funcționarea liberă de dinainte de război și va rămâne „administrată” de Iran.

Poziții divergente privind armele și programul nuclear

Președintele iranian, Massoud Pezeshkian, aflat în vizită la Islamabad, a declarat că arsenalul de rachete nu va figura pe agenda negocierilor, afirmând că „dacă rachetele nu ar fi existat, Israelul și Statele Unite ar fi ras Iranul de pe fața pământului”. În ceea ce privește programul nuclear, Iranul a anunțat că nu intenționează să permită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze principalele sale instalații nucleare, bombardate de Israel și SUA. Președintele american Donald Trump a afirmat însă că Teheranul a „acceptat pe deplin” inspecțiile, asigurând că „acest lucru va garanta o «onestitate nucleară»”.

Efecte economice și concesii americane

Ciclul de negocieri a alimentat speranțele unei soluționări durabile, determinând scăderea prețului barilului de țiței Brent sub pragul de 78 de dolari, departe de maximul de peste 126 de dolari atins în timpul războiului. Washingtonul a intensificat gesturile de bunăvoință: toate tranzacțiile privind producția, vânzarea și transportul hidrocarburilor iraniene sunt autorizate până pe 21 august, iar primele 12 miliarde de dolari deblocate vor fi folosite pentru achiziționarea de bunuri de primă necesitate și medicamente, potrivit guvernatorului Băncii Centrale a Iranului.