Evenimente

Google investește 411 milioane de euro în compania germană Proxima Fusion pentru prima centrală de fuziune nucleară din Europa

Google sprijină financiar startup-ul german Proxima Fusion, care vizează construirea primei centrale comerciale de fuziune nucleară din Europa până la sfârșitul anilor 2030.

Reprezentare artistică a unei centrale de fuziune nucleară
Foto: Antena 3

Google sprijină compania germană Proxima Fusion, care intenționează să construiască prima centrală comercială de fuziune nucleară din Europa, cu o finanțare în valoare de 411 milioane de euro, notează CNBC.

Ce este fuziunea nucleară și de ce este importantă

Fuziunea nucleară este procesul de combinare a doi atomi de hidrogen pentru a forma un atom de heliu, eliberând cantități enorme de energie. Deși promite o sursă abundentă de energie, tehnologia nu a fost încă implementată la scară comercială, industria depunând eforturi intense pentru a depăși provocările tehnice. Toate centralele nucleare actuale utilizează fisiunea, proces care presupune scindarea atomilor.

Detalii despre investiție

Investiția Google subliniază interesul continuu al companiei față de fuziune ca potențială sursă de energie abundentă și fără emisii de carbon pe termen lung, a precizat Proxima, companie a cărei evaluare a ajuns la 2,7 miliarde de dolari. Runda de finanțare a fost condusă de XTX Ventures și East X Ventures, avându-i pe RWE și Google drept investitori strategici. La aceasta au participat și alte firme de capital de risc, precum Plural, UVC Partners, Balderton și Cherry Ventures.

Declarații și perspective

„Europa se află într-o cursă cu Statele Unite și China pentru a realiza prima centrală electrică bazată pe fuziune nucleară”, a declarat Francesco Sciortino, cofondator și CEO al Proxima Fusion. „Finanțarea obținută de Proxima demonstrează că Europa poate nu doar să creeze tehnologii revoluționare, ci și să dezvolte în jurul acestora companii competitive la nivel global”, a adăugat el. „Investitorii recunosc atât urgența, cât și oportunitatea demersului nostru și ne susțin în dezvoltarea unei companii de tehnologie energetică de importanță istorică”.

Tehnologia stellarator și planurile de viitor

Proxima dezvoltă tehnologia stellarator, una dintre puținele abordări ale fuziunii nucleare, și preconizează că își va pune în funcțiune demonstratorul de fuziune (un prototip de validare a conceptului, premergător unei centrale electrice comerciale) la începutul anilor 2030. Compania a precizat că lansarea centralei electrice comerciale este vizată pentru o etapă ulterioară a aceluiași deceniu.

Utilizarea finanțării

Proxima a anunțat că finanțarea va contribui la extinderea producției de cabluri și magneți supraconductori de înaltă temperatură (HTS), precum și la dezvoltarea sistemelor de inginerie și fabricație necesare pentru stellaratoare. De asemenea, compania va efectua angajări în domeniile ingineriei, producției și operațiunilor pentru a accelera ritmul progresului.

Contextul competiției globale

Deși Proxima este, detașat, startup-ul european din domeniul fuziunii nucleare cu cea mai bună finanțare, companiile americane care dezvoltă această tehnologie au atras fonduri mult mai mari. Commonwealth Fusion Systems (CFS) a obținut 863 de milioane de dolari în luna august, ridicând finanțarea totală la 2,9 miliarde de dolari, potrivit Dealroom. Helion Energy, companie susținută de Sam Altman, a atras 465 de milioane de dolari luna trecută, ajungând la un total de 1,5 miliarde de dolari.

Google este, de asemenea, investitor în CFS și a semnat un acord de achiziție a energiei cu această companie, urmând ca livrările să înceapă odată ce prima sa centrală comercială va deveni operațională. „Fuziunea nucleară deține un potențial uriaș ca sursă de energie a viitorului: este curată, abundentă și inerent sigură, putând fi implementată aproape oriunde”, a declarat compania într-o postare pe blog la acea vreme. Subliniind obstacolele care mai trebuie depășite în dezvoltarea acestei tehnologii, Google a adăugat că, deși fuziunea ar putea schimba lumea, comercializarea tehnologiei reprezintă o „provocare imensă, iar succesul nu este garantat”.